inapoi

Anexa

Reguli şi norme tehnice privind producerea, prelucrarea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire al plantelor ornamentale

   CAPITOLUL I
  Domeniul de aplicare

   Art. 1. - (1) Prezentele reguli şi norme tehnice se aplică producerii în vederea comercializării, prelucrării, controlului calităţii şi/sau comercializării materialului de înmulţire al plantelor ornamentale din toate genurile şi speciile, cu excepţia celor stabilite de Reglementarea Consiliului (CE) nr. 338/97 din decembrie 1996 privind fauna şi flora spontană, şi armonizează în legislaţia românească Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 98/56/CE privind comercializarea materialului de înmulţire al plantelor ornamentale şi directivele Comisiei Uniunii Europene nr. 93/49/CEE, 93/63/CEE, 99/66/CE şi 99/68/CE.

   (2) Prezentele reguli şi norme tehnice nu se aplică:

   a) materialului care este destinat exportului în alte ţări decât cele comunitare, cu condiţia să fie bine identificat şi ţinut suficient de izolat, produs şi comercializat conform contractelor cu partenerii din acele ţări;

   b) materialului a cărui producţie nu este destinată pentru scopuri ornamentale, în cazul în care acel material intră sub incidenţa altor reglementări stabilite în baza Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante.

   (3) Nu face obiectul comercializării materialul de înmulţire al plantelor ornamentale destinat:

   a) testelor sau scopurilor ştiinţifice;

   b) lucrărilor de selecţie; sau

   c) măsurilor care vizează conservarea diversităţii genetice.

   (4) Autoritatea poate decide ca unele sau toate cerinţele cuprinse în prezentele reguli şi norme tehnice să nu se aplice seminţelor anumitor specii sau grupe de plante, care sunt destinate numai pentru producerea de material de înmulţire, şi dacă nu există o legătură între calitatea unor astfel de seminţe şi calitatea materialului care rezultă din ele.

   CAPITOLUL II
  Definirea termenilor utilizaţi

   Art. 2. - În cadrul prezentelor reguli şi norme tehnice termenii utilizaţi se definesc astfel:

   1. materialul de înmulţire este constituit din seminţe, plante sau părţi de plante care sunt destinate:

   a) înmulţirii plantelor ornamentale; sau

   b) producerii de plante ornamentale sau părţi de plantă, dar în cazul producerii de plante complete, această definiţie se aplică numai în măsura în care plantele ornamentale care rezultă sunt destinate comercializării ulterioare;

   2. înmulţirea: reproducerea pe cale vegetativă, prin seminţe sau alte modalităţi;

   3. furnizor sau agent economic: orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară cel puţin una dintre următoarele activităţi profesionale privind materialul de înmulţire şi plantare: înmulţirea, producerea, prelucrarea, menţinerea, păstrarea şi/sau tratarea, importul şi comercializarea;

   4. comercializare: cantităţile disponibile sau din stoc, expunerea ori oferta spre vânzare, vânzarea şi/sau livrarea către o altă persoană, sub orice formă, a materialului de înmulţire;

   5. autoritatea oficială responsabilă:

   a) autoritatea centrală responsabilă cu problemele privind calitatea - Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor, denumită în continuare INCS, din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, conform prevederilor Legii nr. 266/2002; şi

   b) autorităţile stabilite la nivel teritorial, în subordinea autorităţii naţionale centrale - inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, denumite în continuare ITCSMS, şi Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, denumit în continuare LCCSMS;

   6. lot: un număr de unităţi dintr-un singur produs, identificabil prin omogenitatea de alcătuire şi origine.

   CAPITOLUL III
  Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească materialul de înmulţire al plantelor ornamentale

   Art. 3. - (1) Materialul de înmulţire trebuie să întrunească următoarele condiţii:

   a) să aibă identitate şi puritate a speciei sau soiului satisfăcătoare;

   b) să aibă o stare fitosanitară corespunzătoare, să fie, cel puţin la o inspecţie vizuală, liber de orice organisme dăunătoare care diminuează calitatea şi valoarea practică de utilizare a materialului de înmulţire, în special a celor de carantină, şi de infecţii cu virusuri sau organisme similare acestora;

   c) să fie viabil, suficient de dezvoltat, să nu prezinte semne de vătămare ce reduc calitatea şi valoarea de utilizare a acestuia;

   d) în cazul seminţelor, acestea să posede o facultate germinativă satisfăcătoare, dar nu mai mică de 60%; germinaţia se determină prin testare într-un laborator acreditat sau oficial; pe eticheta furnizorului se marchează luna şi anul analizei sau ale închiderii ambalajului, precum şi perioada de valabilitate garantată de furnizor;

   e) în cazul comercializării materialului de înmulţire ca soi, acesta trebuie să aibă identitate şi puritate varietală satisfăcătoare, dar nu mai mică de 95%.

   (2) Orice material de înmulţire care, pe baza semnelor şi simptomelor vizibile, nu este liber de organisme dăunătoare care afectează calitatea va fi tratat sau, dacă este cazul, va fi eliminat ori distrus.

   (3) În cazul materialului de înmulţire din genul Citrus trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:

   a) să provină dintr-un material iniţial care a fost verificat şi găsit ca neavând simptome de nici un virus, organisme similare virusurilor sau boli;

   b) să fie verificat şi găsit efectiv liber de virusuri, de organisme similare sau boli de la începutul ultimului ciclu de vegetaţie;

   c) în caz de altoire, a fost altoit pe alţi portaltoi decât cei sensibili la virusuri sau la alte organisme similare.

   (4) În cazul bulbilor de flori materialul de înmulţire trebuie să fie derivat direct dintr-un material care în stadiul de creştere a culturii a fost verificat şi găsit liber de orice organism dăunător sau boli, semne sau simptome ale acestora.

   (5) Lista organismelor dăunătoare care diminuează calitatea materialului de înmulţire al unor genuri şi specii, prin care se stabilesc condiţii speciale pentru acele genuri şi specii, fără a considera că celelalte genuri şi specii sunt exceptate de la prevederile alin. (2), este prevăzută în anexa la prezentele reguli şi norme tehnice.

   (6) Producătorul care multiplică material de înmulţire va anunţa autoritatea oficială, la începutul activităţii din fiecare ciclu de înmulţire, printr-o declaraţie de multiplicare conform modelului stabilit de INCS.

   CAPITOLUL IV
  Obligaţiile furnizorilor

   Art. 4. - (1) Furnizorii trebuie să fie înregistraţi oficial, dacă îndeplinesc condiţiile de înregistrare, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 253/2002 pentru aprobarea Metodologiei privind înregistrarea agenţilor economici, persoane fizice şi juridice, pentru producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea seminţelor şi materialului săditor, privind activităţile pe care le desfăşoară în cadrul prezentelor reguli şi norme tehnice.

   (2) Prevederile privind înregistrarea oficială menţionată la alin. (1) nu se aplică furnizorilor care comercializează material de înmulţire numai către persoane neangajate profesional în producerea sau vânzarea de plante ornamentale sau de material de înmulţire al plantelor ornamentale, cu condiţia ca aceştia să respecte celelalte prevederi ale prezentelor reguli şi norme tehnice.

   (3) Furnizorii vor lua toate măsurile necesare pentru respectarea prevederilor prezentelor reguli şi norme tehnice în toate etapele producerii, prelucrării şi comercializării materialului de înmulţire al plantelor ornamentale.

   Art. 5. - (1) Furnizorii au obligaţia de a identifica punctele critice ale propriului proces de producţie.

   (2) Furnizorii producători vor monitoriza permanent, personal sau prin intermediul autorităţii oficiale, următoarele puncte critice din procesul de producţie:

   a) originea şi calitatea materialului de înmulţire folosit în procesul de multiplicare;

   b) semănarea, repicarea şi plantarea materialului de înmulţire;

   c) îndeplinirea condiţiilor de stare fitosanitară şi în special a celor prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001;

   d) planul şi metoda de cultură;

   e) metodele de înmulţire şi operaţiunile de recoltare;

   f) ambalarea şi reambalarea, păstrarea sau depozitarea şi transportul materialului de înmulţire;

   g) administrarea tehnică a fermei sau unităţii.

   (3) Furnizorii vor elabora şi vor implementa metode de verificare a punctelor critice ale procesului de producţie, prevăzute la alin. (2).

   Art. 6. - (1) Furnizorul producător va ridica probe din materialul de înmulţire, prin personal propriu acreditat sau prin personal oficial, în scopul analizării într-un laborator oficial sau acreditat, în vederea verificării respectării prezentelor reguli şi norme tehnice.

   (2) Furnizorul producător trebuie să se asigure permanent că ridicarea probelor se face conform metodelor şi standardelor în vigoare.

   Art. 7. - (1) Furnizorul va înregistra datele şi documentele referitoare la prevederile art. 5 şi 6, în formă scrisă sau în alte forme durabile, va ţine evidenţa producţiei şi comercializării într-un registru de intrări şi ieşiri, conform modelului prevăzut în Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 253/2002, care să fie la dispoziţia inspectorului ITCSMS sau LCCSMS. Aceste documente şi înregistrări vor fi păstrate cel puţin 2 ani, dar nu mai puţin decât prevăd dispoziţiile ITCSMS sau LCCSMS, în funcţie de particularităţile procesului de producţie, după caz.

   (2) Furnizorii a căror activitate se limitează doar la comercializarea materialului de înmulţire produs şi ambalat de alţi furnizori trebuie să ţină doar evidenţa operaţiunilor de cumpărare şi de comercializare a acestui material în registrul de intrări şi ieşiri pe care îl vor păstra cel puţin un an.

   (3) Se exceptează de la prevederile art. 5 şi 6 şi ale alin. (1) şi (2) ale prezentului articol micii producători care se limitează la livrarea unor cantităţi mici de material de înmulţire, pe piaţa locală, către consumatori finali neprofesionişti.

   Art. 8. - (1) Furnizorul trebuie să menţină, personal sau prin intermediul unui responsabil numit de el, legătura cu autoritatea oficială pe probleme privind calitatea şi starea fitosanitară a materialului de înmulţire.

   (2) Furnizorul trebuie ca la momentele potrivite şi într-o manieră acceptată de autoritatea oficială să efectueze personal sau prin responsabilul prevăzut la alin. (1) ori prin intermediul unui inspector oficial examinarea materialului de înmulţire.

   (3) Furnizorul trebuie să asigure în orice moment accesul liber al inspectorilor oficiali în toate sectoarele fermei sau ale laboratorului, pentru ca aceştia să se asigure că prevederile prezentelor reguli şi norme tehnice sunt respectate, precum şi pentru ridicare de probe.

   (4) Furnizorul trebuie să pună la dispoziţie inspectorului oficial toate datele, documentele şi informaţiile referitoare la materialul de înmulţire sau să permită inspectorului să facă investigaţiile pe care le consideră necesare.

   (5) Dacă în urma verificărilor sau a altor informaţii de care dispun furnizorii descoperă prezenţa unuia sau mai multor organisme dăunătoare la care se referă Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001, sau a organismelor dăunătoare prevăzute în anexa la prezentele reguli şi norme tehnice, în măsura în care afectează calitatea materialului de înmulţire, furnizorii sunt obligaţi să informeze autoritatea fitosanitară şi ITCSMS sau LCCSMS şi să adopte măsurile pe care aceste autorităţi le recomandă sau orice măsură necesară eliminării riscului răspândirii organismelor dăunătoare menţionate. Furnizorii ţin într-un registru evidenţa apariţiei organismelor dăunătoare în unităţile lor şi a măsurilor luate pentru prevenirea sau combaterea acestora, care va fi păstrată cel puţin un an.

   (6) Furnizorul trebuie să facă o identificare pe loturi foarte clară, în câmp, în timpul vegetaţiei sau la recoltare şi în timpul sortării, ambalării şi al păstrării, a materialului de înmulţire. Acesta va elimina toate plantele netipice din punct de vedere al autenticităţii şi purităţii speciei sau soiului.

   (7) Furnizorul trebuie să menţină câmpurile de producere de material de înmulţire într-o stare de întreţinere corespunzătoare şi în special suficient de libere de buruieni.

   (8) Echipamentul tehnic al furnizorului trebuie să fie astfel încât producţia şi prelucrarea materialului de înmulţire să se poată realiza într-o manieră adecvată obţinerii unui material de calitate corespunzătoare.

   (9) Furnizorul trebuie să comercializeze materialul de înmulţire pe loturi, etichetat şi marcat corespunzător, în respectul şi protecţia beneficiarului.

   CAPITOLUL V
  Comercializarea şi etichetarea materialului de înmulţire al plantelor ornamentale

   Art. 9. - (1) Materialul de înmulţire va fi comercializat în loturi identificabile şi omogene. Totuşi materialul de înmulţire din loturi diferite poate fi comercializat ca grup de plante, cu condiţia ca furnizorul să ţină însemnări asupra compoziţiei şi originii diferitelor loturi.

   (2) Materialul de înmulţire va fi însoţit la comercializare de un document şi/sau de o etichetă întocmite şi eliberate de furnizor.

   (3) Prevederile alin. (1) pot să nu fie aplicate materialului de înmulţire care este comercializat pentru persoane neangajate profesional în producerea şi comercializarea de plante ornamentale sau de material de înmulţire.

   Art. 10. - (1) Materialul de înmulţire este comercializat cu referire la denumirea soiului numai dacă soiul:

   a) este protejat legal conform legii protecţiei noilor soiuri;

   b) este înregistrat oficial; sau

   c) are un nume cunoscut; sau

   d) este înscris în catalogul sau lista ţinută de furnizor, cu descrierea sa detaliată şi cu o denumire proprie conform sistemelor internaţionale acceptate, acolo unde acestea sunt aplicabile. Această listă va fi, la cerere, la dispoziţia autorităţii oficiale.

   (2) Catalogul sau lista furnizorului va include următoarele:

   a) numele soiului împreună cu sinonimele cunoscute, după caz;

   b) indicaţiile privind menţinerea soiului şi sistemul de înmulţire aplicat;

   c) descrierea soiului, cel puţin caracteristicile de bază şi exprimarea lor specificată în concordanţă cu prevederile internaţionale aplicabile şi cu sistemul CPVO - Oficiul Comunitar pentru Protecţia Soiurilor sau UPOV - Uniunea Internaţională pentru Protecţia Soiurilor;

   d) dacă este posibil, prin ce diferă acest soi de alte soiuri mult asemănătoare cu el.

    Fac excepţie de la prevederile lit. b) şi d) cataloagele sau listele furnizorilor comercianţi a căror activitate se reduce doar la vânzarea materialului de înmulţire produs şi ambalat de către furnizorii producători.

   (3) Soiul va purta aceeaşi denumire în România, ca şi în toate celelalte state ale Uniunii Europene.

   (4) Pentru materialul de înmulţire care se comercializează ca grup de plante sau specie furnizorul trebuie să indice grupul sau specia, evitând confuzia cu denumirile soiurilor.

   Art. 11. - (1) Eticheta sau documentul furnizorului pentru materialul de înmulţire va cuprinde următoarele menţiuni:

   a) calitatea şi numele ţării producătoare sau codul acesteia - "Calitate România";

   b) indicarea autorităţii oficiale responsabile sau codul acesteia, ITCSMS sau LCCSMS;

   c) numele furnizorului şi numărul de înregistrare (codul);

   d) numărul individual al etichetei, plantei sau numărul legăturii (pachet) ori numărul lotului;

   e) denumirea botanică şi comună a genului, speciei sau subspeciei;

   f) denumirea varietăţii (soiului), acolo unde este cazul. În cazul portaltoiului, denumirea speciei, varietăţii sau destinaţia ei;

   g) denumirea grupului de plante, după caz;

   h) cantitatea;

   i) în cazul importului - numele ţării producătoare.

   (2) În cazurile prevăzute de Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001, materialul de înmulţire va fi însoţit de un paşaport fitosanitar.

   (3) În cazul micilor producători amatori, a căror producţie şi comercializare de material de înmulţire sunt destinate în totalitate utilizării finale de către persoane neangajate profesional în producerea şi comercializarea de plante ornamentale sau de material de înmulţire al plantelor ornamentale, cerinţele privind etichetarea şi ambalarea pot fi limitate la o informaţie specifică produsului privind denumirea comună şi eventual destinaţia acestuia.

   CAPITOLUL VI
  Materialul de înmulţire al plantelor ornamentale produs în alte ţări

   Art. 12. - (1) Autoritatea oficială decide dacă materialul de înmulţire produs în alte ţări decât cele comunitare oferă garanţii echivalente cu materialul de înmulţire produs conform prezentelor reguli şi norme tehnice ori conform Directivei Consiliului nr. 98/56/CE.

   (2) Importul se realizează conform procedurii prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 257/2002pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea controlului de calitate şi fitosanitar la importul şi exportul seminţelor şi materialului săditor.

   (3) Materialul de înmulţire nu poate fi importat şi comercializat decât cu condiţia ca importatorul să se asigure în prealabil că materialul de înmulţire corespunde prevederilor alin. (1) cu privire la calitate, identificare şi condiţii fitosanitare. Importatorul anunţă în scris autoritatea oficială despre contractul cu furnizorul din alte ţări.

   CAPITOLUL VII
  Supravegherea şi monitorizarea furnizorilor

   SECŢIUNEA I
  Supravegherea şi monitorizarea furnizorilor

   Art. 13. - (1) Supravegherea şi monitorizarea furnizorilor, a laboratoarelor şi dotărilor lor se efectuează de către autoritatea oficială, respectiv la nivel teritorial de către ITCSMS ŞI LCCSMS.

   (2) Autoritatea oficială trebuie să poată avea acces liber în toate sectoarele fermei sau ale laboratorului, în orice moment, pentru a verifica îndeplinirea cerinţelor cuprinse în prezentele reguli şi norme tehnice.

   (3) Autoritatea oficială va inspecta furnizorul, ori de câte ori consideră că este necesar, în timpul producerii şi comercializării şi va ridica probe pentru a garanta aplicarea uniformă a cerinţelor cuprinse în prezentele reguli şi norme tehnice, în special pentru a verifica dacă furnizorii respectă efectiv cerinţele acestora.

   (4) Dacă în urma supravegherii şi monitorizării se constată că nu au fost respectate cerinţele prezentelor reguli şi norme tehnice, autoritatea oficială va lua măsurile cele mai adecvate şi va respinge de la comercializare materialul respectiv.

   (5) Autoritatea oficială verifică dacă furnizorii efectuează ei înşişi sau prin intermediul autorităţii oficiale controale bazate pe următoarele principii:

   a) identificarea punctelor critice în procesul de producţie pe baza metodelor de producţie utilizate;

   b) stabilirea şi implementarea metodelor de monitorizare şi control al punctelor critice:

   (i) folosirea metodelor existente de verificare pentru fiecare dintre punctele critice;

   (ii) siguranţa (exactitatea) acestor metode;

   (iii) modalităţile de producţie, comercializare, inclusiv aspectele administrative de organizare şi de evidenţă a materialului de înmulţire de provenienţă şi de multiplicare, a terenului şi spaţiilor, a lucrărilor efectuate, a loturilor, etichetelor şi tuturor documentelor de provenienţă, de calitate şi livrare;

   (iv) competenţa personalului furnizorului de a executa controale;

   c) ridicarea probelor pentru analiză, analiza acestora în laboratoare oficiale sau acreditate şi verificarea corespondenţei lor cu condiţiile stabilite în prezentele reguli şi norme tehnice.

   Art. 14. - (1) Inspectorul oficial va supraveghea şi va monitoriza furnizorul pentru a se asigura dacă:

   a) se iau probe în diferite faze ale producţiei, la intervalele stabilite de responsabilul oficial;

   b) probele sunt luate după metode tehnice corecte şi folosind procedee sigure statistic;

   c) probele sunt luate de personal calificat şi acreditat; şi

   d) analizele sunt efectuate la un laborator oficial sau acreditat în acest scop;

   e) furnizorul ţine evidenţa, în scris sau prin altă modalitate de păstrare durabilă, a documentelor sau datelor prevăzute la art. 13 alin. (5) lit. a), b) şi c), precum şi dacă acesta ţine evidenţa producţiei şi comercializării materialului de înmulţire în registrul de intrări şi ieşiri, disponibil autorităţii oficiale de control, iar documentele sunt păstrate cel puţin 2 ani.

   (2) Inspectorul oficial responsabil va executa regulat, în momentele corespunzătoare, supravegherea şi monitorizarea furnizorilor, a activităţilor şi dotărilor lor, luând în considerare natura specifică a activităţii sau activităţilor furnizorului.

   (3) Aprobarea sau respingerea materialului de înmulţire de către autoritatea oficială se face în urma inspecţiilor oficiale prin care se urmăreşte, în funcţie de natura materialului de înmulţire:

   a) controlul provenienţei;

   b) inspecţia culturilor semincere sau plantelor-mamă cu înmulţire vegetativă şi a materialului rezultat;

   c) ridicarea de probe şi analiza acestora;

   d) postcontrolul.

   (4) În urma fiecărei inspecţii inspectorul oficial va întocmi un raport de control în care va consemna rezultatele şi concluziile sale, iar înainte de începerea comercializării, eventual după efectuarea remedierilor necesare, va decide dacă materialul de înmulţire se aprobă sau se respinge de la comercializare. Dacă furnizorii nu iau măsuri corespunzătoare de remediere sau dacă acest lucru nu este posibil, comercializarea materialului de înmulţire va fi oprită sau materialul în cauză va fi distrus.

   (5) Comercializarea de material de înmulţire care corespunde cerinţelor prezentelor reguli şi norme tehnice nu se mai supune altor restricţii cu privire la furnizor, calitate, stare sanitară, etichetare şi ambalare.

   (6) Dacă se constată că materialul de înmulţire nu îndeplineşte condiţiile prezentelor reguli şi norme tehnice şi a fost comercializat de furnizor după ce a fost interzis de persoana responsabilă oficială, măsurile faţă de acest furnizor vor fi luate în conformitate cu Legea nr. 266/2002.

   (7) În cazul repetării de către furnizor a nerespectării prevederilor Legii nr. 266/2002 şi ale prezentelor reguli şi norme tehnice, autoritatea oficială poate retrage temporar sau definitiv înregistrarea furnizorului.

   SECŢIUNEA a II-a
  Reinspecţia materialului de înmulţire al plantelor ornamentale

   Art. 15. - (1) În cazul în care în urma supravegherii şi verificării reiese faptul că materialul de înmulţire nu întruneşte condiţiile prezentelor reguli şi norme tehnice sau furnizorul nu a îndeplinit obligaţiile financiare în vigoare faţă de ITCSMS sau LCCSMS, inspectorul oficial va anunţa imediat furnizorul în scris despre respingerea de la comercializare, prin raportul de control întocmit cu datele găsite în urma inspecţiei în câmp a culturii sau în urma pregătirii materialului de înmulţire pentru comercializare. Raportul va fi luat la cunoştinţă de conducerea furnizorului.

   (2) În cazul în care furnizorul nu este de acord cu decizia luată de către inspector, acesta poate cere reinspecţia la ITCSMS sau LCCSMS în maximum 3 zile de la data primirii deciziei inspectorului şi va plăti obligaţiile financiare în vigoare.

   (3) Inspectorul-şef al ITCSMS sau directorul LCCSMS trebuie, nu mai târziu de 3 zile de când solicitarea reinspecţiei a fost primită de autoritatea oficială, să organizeze efectuarea reinspecţiei. După efectuarea reinspecţiei conducerea ITCSMS sau a LCCSMS va trimite furnizorului raportul întocmit în urma reinspecţiei.

   Art. 16. - (1) În cazul în care furnizorul contestă decizia luată în urma reinspecţiei, litigiul se rezolvă de către INCS pe baza documentelor întocmite sau a verificărilor faptice. INCS poate folosi şi constatările efectuate de alţi specialişti desemnaţi.

   (2) Cazurile de litigiu privind analiza calităţii seminţelor în laborator se rezolvă de LCCSMS sau de alte laboratoare stabilite de INCS.

   SECŢIUNEA a III-a
  Respingerea materialului de înmulţire al plantelor ornamentale

   Art. 17. - (1) Dacă în timpul inspecţiei, reinspecţiei sau litigiului se stabileşte că materialul de înmulţire nu întruneşte condiţiile prezentelor reguli şi norme tehnice, lotul respectiv sau materialul în cauză este respins, acesta fiind interzis la comercializare.

   (2) În cazul în care furnizorul intenţionează să distrugă materialul de înmulţire respins, acesta trebuie să notifice autorităţii oficiale această intenţie şi modul, data şi ora de execuţie, în timp util. Dacă furnizorul nu intenţionează să distrugă materialul de înmulţire în cauză, trebuie să anunţe imediat autoritatea oficială asupra intenţiilor lui privind modul de utilizare a materialului de înmulţire în cauză.

   Art. 18. - Anexa face parte integrantă din prezentele reguli şi norme tehnice.