Anexa nr. 1
Cerinte privind materialul de inmultire si plantare fructifer
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
materialul de inmultire si plantare fructifer
Art.1. – (1) Prezenta Anexa transpune Directiva Comisiei 93/48/CEE din 23 iunie 1993 privind schema cu conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialul de inmultire si plantare fructifer conform Directivei Consiliului 92/34/CEE, care stabileste fisa prevazuta la art. 4 al Directivei 92/34/CEE si stabileste conditiile privind etichetarea si sigilarea prevazute la art. 11 al acelei directive.
(2) Fisa se aplica culturilor producatoare de material si materialului de inmultire (incluzand portaltoii) si plantare obtinut din acesta, din genurile si speciile prevazute la art. 1 din prezentul ordin, precum si a portaltoilor din alte genuri si specii prevazute la art. 4 alin. (1) lit. c) din prezentul ordin, indiferent de sistemele de inmultire aplicate.
(3) Prevederile prezentei anexe se aplica progresiv, tinand cont de ciclurile de productie ale materialului prevazut la alin. (2).
Art.2. – Materialul trebuie, atunci cand este cazul, sa indeplineasca conditiile de stare fitosanitara prevazute in Directiva Consiliului nr. 2000/29/CE.
Capitolul I
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialul CAC
Art.3. – (1) Fara a afecta prevederile art.2 din prezenta Anexa, in cazul materialului CAC, cel putin la inspectia vizuala, acesta trebuie sa fie substantial liber de orice organism daunator, sau de orice semne sau simptome ale acestora care deterioreaza calitatea sau reduc valoarea de utilizare a materialului de inmultire fructifer si in special sa fie liber de cele prevazute in Anexa nr. 2 aplicabile la genurile si speciile respective.
(2) Orice material CAC care prezinta semne vizibile sau simptome de boli sau organisme daunatoare, prevazute la alin. (1), in faza de cultura trebuie tratat imediat dupa aparitia acestora sau, daca este cazul, trebuie eliminat.
(3) In cazul materialului citric trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:
a) acesta trebuie sa rezulte dintr-un material initial care:
i) a fost verificat si gasit fara simptome de virusuri relevante, organisme similare virusurilor sau alte boli;
ii) a fost testat individual, folosind metode adecvate detectarii acelor virusuri, organismelor similare virusurilor sau altor boli si a fost gasit liber de acestea ;
b) a fost controlat si gasit substantial liber de virusuri, organisme similare virusurilor si boli de la inceputul ultimului ciclu de vegetatie; si
c) in caz de altoire: nu a fost altoit pe portaltoi sensibili la viroizi.
Art.4. – (1) Materialul CAC trebuie sa aiba identitatea si puritatea adecvata genului sau speciei respective si, de asemenea, sa aiba identitate si puritate a soiului, fara a afecta, in cazul portaltoilor, materialul care nu apartine unui soi cand referirea se face la specia sau la hibridul interspecific respectiv.
(2) In cazul soiurilor cunoscute, la care se refera art. 9 alin. (2) lit. a) din prezentul ordin, furnizorii vor folosi denumirea oficiala a acestora.
(3) In cazul soiurilor pentru care s-a depus o cerere privind protejarea noilor soiuri de plante sau pentru inregistrarea oficiala in Catalogul Oficial, prevazute in art. 9 alin. (2) lit. a) din prezentul ordin, se va folosi denumirea propusa de catre ameliorator pana la acceptarea protectiei soiului sau inregistrarii acestuia.
(4) In cazul soiurilor inscrise in listele furnizorilor prevazute in art. 9 alin. (2) lit. b) din prezentul ordin, prevederile alin. (1) cu privire la soi se aplica tinand cont de descrierile detaliate ale soiurilor din listele furnizorilor pe baza prevederilor din Anexa nr. 6.
Art.5. - Materialul CAC trebuie sa fie liber de orice defecte care ar putea deteriora calitatea lui ca material de inmultire sau ca planta fructifera.
Art.6. – (1) Documentul furnizorului pentru materialul CAC, la care se face referire in art. 11 alin. (1) lit. a) din prezentul ordin, trebuie sa fie realizat dintr-un material potrivit acestui scop, ce nu a mai fost folosit anterior si care trebuie tiparit cel putin in limba romana. Documentul va contine urmatoarele informatii :
a) indicarea « calitate CE » ;
b) indicarea Romania – sau codul RO ;
c) indicarea autoritatii oficiale responsabile sau a codului acesteia : INCS – ITCSMS or LCCSMS ;
d) numarul de inregistrare al autorizatiei ;
e) numele furnizorului ;
f) numarul individual inseriat sau numarul legaturii (ambalajului) ;
g) data eliberarii documentului ;
h) denumirea comuna si denumirea botanica a speciei ;
i) denumirea soiului : in cazul portaltoiului, denumirea varietatii sau denumirea acestuia ;
j) cantitatea ;
k) categoria CAC ;
l) in cazul importurilor din terte tari, conform art. 16 alin. (2) din Directiva 92/34/CEE, numele tarii de productie a materialului ;
(2) In cazul in care materialul este insotit de pasaportul plantei in conformitate cu Directiva Comisiei 92/105/CEE, pasaportul plantei poate constitui, dupa aderare, documentul furnizorului prevazut la alin. (1), daca acesta doreste, caz in care se vor preciza in plus : “calitate CE”, autoritatea oficiala responsabila, denumirea soiului sau a portaltoiului si categoria. In cazul importurilor din tari terte se va mentiona si tara de productie a materialului. Aceste informatii pot fi date pe acelasi document cu pasaportul plantei, dar vor fi clar separate de acestea.
Capitolul II
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
materialul Prebaza, Baza si Certificat
Art.7. – In cazul materialului Prebaza, Baza si Certificat, conditiile prevazute la art. 3, art. 4 alin.(1) si (3) si la art. 5 din Capitolul I sunt aplicabile atata timp cat prevederile din prezentul capitol nu impun conditii mai stricte.
Art.8. – Pana la stabilirea unei scheme Comunitare de certificare, materialul Prebaza, Baza si Certificat trebuie sa satisfaca conditiile stabilite in schemele nationale de certificare, din prezenta anexa (sectiunea a-IV a), pentru respectivele categorii, avand in vedere ca acestea sa corespunda cu schemele internationale de certificare existente, respectiv cu standardul EPPO.
Sectiunea I - Prevederi privind culturile de producere a materialului fructifer
Art.9. – (1) Materialul de inmultire si plantare fructifer trebuie amplasat in camp fie in parcele separate pe categorii biologice, fie astfel incat pe un rand sa fie un singur soi, sau cel putin la o distanta de 2 metri intre soiuri sau combinatie soi/portaltoi.
(2) Fiecare rand din fiecare soi trebuie sa fie foarte bine identificat printr-o eticheta clara prinsa de prima si ultima planta sau printr-o alta metoda acceptata de inspectorul oficial, astfel incat cultura sa fie bine identificata.
(3) In cazul plantelor crescute in ghivece sau containere, plantele si lotul trebuie etichetate astfel incat sa se previna amestecul sau confuzia plantelor, loturilor sau soiurilor.
(4) In cazul in care se identifica material netipic, acesta trebuie eliminat sau daca acesta apartine altei varietati, sa fie marcat clar si vizibil cu o eticheta.
(5) Materialul de inmultire si plantare fructifer trebuie sa fie sanatos, viabil, bine dezvoltat si maturat.
Sectiunea a II-a – Inspectia in camp
Art.10. – (1) Culturile vor fi inspectate ori de cate ori inspectorul oficial considera ca este necesar pentru o identificare si certificare cat mai corecte.
(2) Inspectorul oficial va inspecta culturile urmarind autenticitatea, identitatea, puritatea varietala, starea de sanatate a plantelor cu referire la organismele daunatoare din Anexa nr. 2 si calitatea materialului de inmultire si plantare fructifer.
(3) Atunci cand materialul nu corespunde prezentului ordin, inspectorul va respinge materialul in cauza, daca nu mai pot fi luate si alte masuri prin care materialul sa satisfaca cerintele necesare certificarii.
Sectiunea a III-a – Certificarea materialului de inmultire si plantare fructifer din punctul de vedere al autenticitatii
Art.11. – (1) Materialul de inmultire fructifer constituit din plante mama si materialul rezultat din acestea pot fi incadrate de catre ITCSMS si LCCSMS, la categoria Prebaza, daca:
a) sunt cultivate in parcele separate, pentru acest scop, sau sunt identificate ca plante stabilite individual;
b) sunt suficient de sanatoase si in special vizual libere de organismele daunatoare indicate in Anexa nr. 2 si in Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 136/2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania, sau in Directiva 2000/29/CE, precum si daca sunt luate toate masurile pentru combaterea acestora;
c) sunt verificate din punctul de vedere al identitatii si autenticitatii si sunt gasite autentice soiului conform descrierii oficiale a soiurilor, inregistrate sau protejate, sau a descrierii soiului pentru care s-a depus o cerere pentru protectia soiului sau pentru inregistrarea soiului in catalogul oficial.
(2) Materialul de inmultire fructifer constituit din plantele mama si materialul rezultat din acestea, pot fi incadrate de catre ITCSMS si LCCSMS la categoria Baza, daca:
a) plantele mama din categoria Baza provin direct din materialul de inmultire Prebaza, din campul de selectie, sau in cel mult o etapa intermediara;
b) sunt inmultite astfel incat se cunoaste clar provenienta individuala, in parcele separate de orice material de alta provenienta;
c) sunt suficient de sanatoase si in special vizual libere de organismele daunatoare indicate in Anexa nr. 2 si in Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 136/2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania, sau in Directiva 2000/29/CE, precum si daca sunt luate toate masurile pentru combaterea acestora;
d) corespund in totalitate din punctul de vedere al autenticitatii soiului si al puritatii varietale, in urma inspectiei oficiale;
e) provin direct din plantele mama Baza.
(3) Materialul de plantare fructifer rezultat din materialul prevazut la alin. (2) lit. e) care indeplineste conditiile prevazute la art. 18 alin. (1) din prezenta anexa, va fi incadrat la categoria „Certificat”, daca portaltoiul folosit se incadreaza cel putin la aceeasi categorie.
Sectiunea a IV-a – Certificarea materialului de inmultire si plantare fructifer din punct de vedere virotic
Art.12. – (1) Materialul initial “al amelioratorului” (planta sau plantele mama Candidat) este materialul de inmultire care indeplineste urmatoarele conditii:
a) este verificat individual din punctul de vedere al identitatii si calitatilor pomologice de catre ameliorator in parcele de verificare;
b) materialul Candidat din care urmeaza sa se produca material si plante din categoriile „liber de virus” sau „testat de virus”, trebuie testat individual si gasit liber de cel putin toate virusurile specificate in Anexa nr. 1 Sectiunea a XI-a, sub responsabilitatea amelioratorului, intr-un laborator acreditat sau oficial;
c) materialul initial testat si gasit liber de virusurile specificate in Anexa nr. 1 Sectiunea a XI-a si tinut liber de celelalte organisme daunatoare specificate in Anexa nr. 2, va fi cultivat in spatii izolate ce protejeaza materialul impotriva vectorilor infectiilor virale, in special impotriva afidelor, in care se afla exclusiv plante initiale, cultivate individual in ghivece, containere sau platforme detasate de subsol, intr-un mediu (sol) testat si gasit liber de organisme daunatoare, in special de nematozi vectori ai virusurilor.
(2) Materialul derivat direct din planta mama Candidat constituie materialul de inmultire Candidat daca satisface cerintele prevazute pentru planta mama Candidat.
Art.13. – (1) Materialul Prebaza, planta mama, clasificat ca „liber de virus” sau „testat de virus”, este materialul care indeplineste urmatoarele conditii:
a) a fost produs din materialul Candidat, in maximum o generatie, conform metodelor general acceptate in vederea mentinerii identitatii, inclusiv caracteristicile relevante privind calitatea pomologica;
b) este pastrat in spatii izolate, in conditii care sa previna infectiile virale si este testat anual sau periodic asa cum este specificat in Anexa nr. 1 Sectiunea a XI-a, pentru virusurile din Anexa nr. 1 Sectiunea a XI-a si va fi clasificat ca „liber de virus” sau „testat de virus”;
c) este cultivat individual, detasat de subsol, in ghivece, containere sau platforme, intr-un mediu de inmultire testat si gasit liber de organisme daunatoare, in special de nematozi vectori ai virusurilor;
d) este mentinut pe cat posibil fara flori, cu exceptia plantelor mama furnizoare de samburi si seminte sau pentru verificarea autenticitatii soiului;
e) este sanatos si liber de organismele daunatoare prevazute in Anexa nr. 2. In cazul in care, in urma testarii, materialul este gasit infectat, planta sau cultura trebuie eliminata de la certificare si plantele trebuie scoase din acel spatiu izolat;
f) imprejurimile, pana la cel putin 250 metri, sunt libere de infectii cu focul bacterian, in masura in care plante gazda ale focului bacterian sunt cultivate in acelasi spatiu izolat cu materialul Prebaza.
(2) Materialul de inmultire derivat direct din materialul Prebaza plante mama, constituie material de inmultire Prebaza si daca satisface conditiile prevazute la alin. (1) este clasificat ca „liber de virus” sau „testat de virus”.
(3) Materialul Prebaza trebuie supus unui control cu privire la identitatea si calitatile pomologice ale acestuia, inclusiv in parcela de control .
(4) Categoria biologica „Prebaza” cuprinde:
a) plantele de mentinere a soiurilor, seminceri, marcote, pomi, arbusti fructiferi si capsun obtinute din materialul amelioratorului (initial), dupa testare sau devirozare;
b) materialul biologic de inmultire rezultat din plantele de mentinere a soiului, precizate mai sus, respectiv samburi si seminte, butasi, marcote, drajoni, ramuri altoi, stoloni;
c) material biologic de plantare destinat reinmultirii rezultat pe cale vegetativa direct sau prin altoire.
Art.14. – (1) Materialul Baza plante mama, clasificat ca „liber de virus” sau „testat de virus” este materialul care indeplineste urmatoarele conditii:
a) a fost produs, direct, sau prin maximum doua generatii pe cale vegetativa, din materialul Prebaza;
b) este produs in locuri (parcele) special amenajate in acest scop, numai cu material Baza, marcat clar si corect. Daca este produs in spatii izolate, solul si mediul de inmultire trebuie sa fie liber de organisme daunatoare;
c) este sanatos si liber de organismele daunatoare prevazute in Anexa nr. 2 si gasit liber, vizual, de virusurile si organismele similare virusurilor specificate in Anexa nr. 1 Sectiunea a XI-a si testat periodic pentru virusurile specificate in Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 136/2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania, si in conformitate cu prevederile Directivei 2000/29/CE;
d) este mentinut pe cat posibil fara flori cu exceptia plantelor mama furnizoare de samburi si seminte sau pentru verificarea autenticitatii soiului;
e) imprejurimile, pana la cel putin 250 metri, sunt libere de infectii cu focul bacterian, in masura in care plantele gazda ale focului bacterian sunt cultivate in locul (parcela) in cauza cu materialul Baza;
f) atunci cand genurile Prunus, Juglans, Rubus, Ribes si Fragaria sunt cultivate direct in sol, si acesta este gasit, in urma testarii, liber de nematozii Xiphinema spp. si Longidorus spp. vectori ai virusurilor;
g) respecta distanta minima fata de plantele care nu sunt libere de virus conform prevederilor din Anexa nr. 1 Sectiunea a XI-a; in cazul in care, in urma testarii, materialul este gasit infectat cu virusurile specificate in Anexa nr. 1 Sectiunea a XI-a, planta sau cultura trebuie eliminata de la certificare si plantele trebuie scoase din spatiul izolat, din parcela sau lot.
(2) Materialul de inmultire derivat direct din materialul Baza planta mama, constituie material de inmultire Baza si daca satisface conditiile prevazute la alin. (1) este clasificat ca „liber de virus” sau „testat de virus”.
(3) Categoria biologica „Baza” cuprinde:
a) plantatiile mama de seminceri, butasi, marcotiere, drajoniere, ramuri altoi, obtinute din materialul biologic „Prebaza” sau “Baza”;
b) materialul biologic de inmultire rezultat din plantatiile de mai sus;
c) materialul biologic de plantare rezultat pe cale vegetativa sau generativa destinat plantatiilor mama din categoria biologica „Certificat”;
Art.15. – (1) Materialul Certificat, plante mama, clasificat ca „liber de virus” sau „testat de virus”, este materialul care indeplineste urmatoarele conditii:
a) a fost obtinut direct din materialul de Baza, sau care provine din materialul de Baza pe cale vegetativa;
b) este produs in parcele special amenajate in acest scop, numai cu material Certificat, marcat clar si corect.
c) este suficient de sanatos si liber de organismele daunatoare prevazute in Anexa nr. 2 si gasit liber, vizual, de virusurile si organismele similare virusurilor specificate in Anexa nr. 1 Sectiunea a XI-a si testat periodic pentru virusurile specificate in Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 136/2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania, sau conform prevederilor Directivei 2000/29/CE;
d) imprejurimile, pana la cel putin 250 metri, sunt libere de infectii cu focul bacterian, in masura in care plantele gazda ale focului bacterian sunt cultivate in locul (parcela) in cauza cu materialul Certificat;
e) atunci cand genurile Prunus, Juglans, Rubus, Ribes si Fragaria sunt cultivate direct in sol, si acesta este gasit, in urma testarii, liber de nematozii Xiphinema spp. si Longidorus spp.vectori ai virusurilor;
f) respecta distanta minima fata de plantele care nu sunt libere de virus conform prevederilor din Anexa nr. 1 Sectiunea a XI-a; in cazul in care, in urma testarii, materialul este gasit infectat, planta trebuie eliminata de la certificare, iar plantele invecinate acestora trebuie scoase din parcela sau lot.
(2) Materialul de inmultire derivat direct din planta mama Certificat, constituie material de inmultire Certificat si satisface conditiile prevazute la alin. (1) si este clasificat ca „liber de virus” sau „testat de virus”.
(3) Categoria biologica „Certificat” cuprinde:
a) plantatiile mama gasite libere de virusuri sau organisme similare virusurilor in urma inspectiei vizuale si daca e cazul a retestarii periodice in mod randomizat;
b) materialul biologic de inmultire: seminte, samburi, butasi, marcote, ramuri altoi si puieti portaltoi, provenite din plantatiile mama mentionate mai sus;
c) materialul biologic destinat pentru plantare sau replantare dupa comercializare, gasit liber de simptome ale virusurilor in urma inspectiei vizuale si, daca e cazul, testat cu indicatori lemnosi sau prin metode serologice.
Art.16. - Portaltoii vegetativi pot fi incadrati in categoriile Prebaza, Baza sau Certificat, clasificati ca „liber de virus” sau „testat de virus”, daca indeplinesc conditiile prevazute in art. 12 - 15 din prezenta sectiune.
Sectiunea a V-a – Conditii privind portaltoii generativi
Art.17. – (1) Portaltoii generativi sunt eligibili pentru certificare daca:
a) au fost produsi din samburi, seminte sau plante certificate oficial de catre un inspector al ITCSMS sau LCCSMS;
b) cultura este uniforma si are o puritate suficienta a soiului, genului sau speciei, ori hibrizilor acestora;
c) sunt suficient de liberi de boli si alte organisme daunatoare indicate in Anexa nr. 2;
d) cultura nu prezinta goluri datorate afectarii de organisme daunatoare de carantina.
(2) Portaltoii generativi certificati pot fi considerati ca „liber de virus” (v.f.) atunci cand:
a) In cazul genului Prunus, provin din seminte certificate ca „Testate pentru Virusuri Transmisibile”;
b) In cazul genurilor Malus si Pyrus, semintele pot fi considerate ca „liber de virus” (v.f.);
c) Plantele mama semincere si semintele au fost gasite libere de virusurile care se transmit prin seminte, la care face referire lit. a) din prezentul alineat, prevazute in Anexa nr. 1 Sectiunea a XI-a.
Sectiunea a VI-a. Materialul de plantare Certificat
Art.18. – (1) Materialul de plantare fructifer poate fi incadrat in categoria Certificat de catre ITCSMS sau LCCSMS, daca:
a) a fost produs direct din material de inmultire Certificat sau Baza – plante mama. Altoirea pe portaltoi generativi care nu provin din plante mama Baza sau Certificat este permisa atunci cand in prealabil semintele au fost testate pentru virusurile transmisibile prin samanta, iar portaltoii au fost inspectati oficial si gasiti tipici soiului si liberi de organisme daunatoare;
b) este suficient de sanatos si liber de organismele daunatoare prevazute in Anexa nr. 2.
(2) Materialul de plantare fructifer poate fi considerat ca „liber de virus” (v.f.) sau „testat de virus” (v.t.) daca in plus fata de prevederile alin. (1) satisface urmatoarele conditii :
a) a fost inmultit dintr-un material de inmultire certificat ca „liber de virus” sau „testat de virus”;
b) a fost cultivat separat de un material care nu este „liber de virus” (v.f.) sau „testat de virus” (v.t.), in asa fel incat sa fie prevenita infectia virala.
Sectiunea a VII-a. Materialul de inmultire si plantare de capsun
Art.19. – (1) Materialul de inmultire si plantare de capsun poate fi certificat oficial daca se parcurg urmatoarele faze succesive:
a) selectia individuala a uneia sau mai multor plante care sa corespunda din punct de vedere al autenticitatii, vigorii, calitatii pomologice a soiului conform descrierii oficiale si absenta simptomelor de daunatori, plante care constituie plante candidat pentru materialul de inmultire initial;
b) selectia pentru starea virotica a plantelor selectate conform lit. a) prin testarea individuala sau producerea de plante libere de virus, micropropagare, urmate de testare virotica pentru virusurile prevazute in Anexa nr. 1 Sectiunea a XI-a si organismele daunatoare prezentate in Anexa nr. 3. Plantele gasite libere de virusurile respective se transfera intr-un spatiu izolat, iar cele infectate vor fi eliminate si distruse sau pot fi supuse tratamentului termic pentru eliminarea infectiei, urmata de retestare virotica, precum si verificare din punctul de vedere al caracteristicilor soiului. Materialul testat si gasit liber de virusurile din sectiunea a XI-a a acestei anexe este considerat material initial (Candidat) testat, destinat multiplicarii;
c) plantele initiale (Candidat) testate si gasite libere de virus vor fi mentinute in conditii de izolare, fata de orice fel de vectori ai virusurilor sau alte organisme daunatoare, in ghivece sau containere. Unii stoloni pot fi retinuti pentru a reincepe inmultirea din anul urmator, in urma testarii individuale, cel putin pentru Phytophthora fragariae, virusurile care se transmit prin afide si nematozii foliari. Planta mama se multiplica o singura generatie, dupa care se elimina. Rezerva de material initial se poate mentine in vitro, dar la scoaterea de la mentinerea in vitro pentru o viitoare multiplicare, trebuie verificata autenticitatea soiului, pe 5 % din numarul de plante mama, dar nu mai mult de 50 de plante, lasate sa fructifice;
d) plantele mama Prebaza se pot produce din materialul de inmultire initial (Candidat) liber de virus, prin metoda normala a stolonilor rezultati din materialul initial in maximum o generatie, sau metoda in vitro in maxim 10 cicluri. Materialul de inmultire va fi transferat la ghivece, containere sau in substrat sterilizat, intr-un spatiu izolat de orice fel de vectori ai virusurilor si alte organisme daunatoare (sere, solarii, spatii acoperite cu plasa cu ochiuri cu latura maxima de 0,4 mm). Plantele obtinute prin inmultirea in vitro trebuie verificate din punctul de vedere al autenticitatii, la fiecare etapa de multiplicare, pe 5 % din numarul de plante mama, dar nu mai mult de 50 de plante lasate sa fructifice. Materialul de inmultire Prebaza va fi testat randomizat pentru Phytophthora fragariae si nu vor fi utilizate pesticide pentru tratamente fitosanitare cunoscute ca mascheaza simptomele de Phytophthora fragariae sau Verticilium albo-atrum. Orice plante care prezinta simptomele oricaror organisme daunatoare din Anexa nr. 3 trebuie eliminate. Pentru nematozii foliari se fac teste. La micropropagarea in vitro, stocul de plante mama se reinoieste la cel tarziu 2 ani;
e) Plantele mama Baza sunt stolonii rezultati din plantele Prebaza in maxim trei generatii de multiplicare. Stoloniera se infiinteaza in camp in parcele izolate la cel putin 50 m de material necertificat de capsun in cazul in care in zona nu exista Phytophthora fragariae si 300 m in cazul prezentei acesteia. Multiplicarea se face in conditii de reducere la maximum a riscului de afide si in teren testat si liber substantial de nematozii vectori de virusuri. Nu vor fi utilizate pesticide cunoscute care mascheaza simptomele de Phytophthora fragariae si Verticilium albo-atrum. Stoloniera se inspecteaza vizual, si daca este cazul, se testeaza, si trebuie sa corespunda conditiilor din Anexa nr. 3. Se vor verifica 5% din numarul de plante mama, dar nu mai mult de 100 de plante mama, in parcele de verificare a autenticitatii soiului. La micropropagarea in vitro, stocul de plante mama se reinoieste cel tarziu la 2 ani;
f) stolonierele (plantele mama) din categoria Certificat se infiinteaza cu stoloni proveniti din stolonierele Baza si pot fi utilizate pentru producerea stolonilor din categoria Certificat, intr-o singura generatie, destinati plantarii in plantatiile de capsun producatoare de fructe. Stoloniera din categoria Certificat se amplaseaza la o distanta de izolare de minim 50 m de alte plantatii de capsun sau de minimum 300 m, daca in zona se cunoaste prezenta de Phytophthora fragariae, iar solul trebuie sa fie testat si substantial liber de nematozii vectori de virusuri. Stoloniera trebuie tratata preventiv impotriva afidelor vectoare de virusuri si de Meloidogyne hapla, precum si de celelalte organisme daunatoare, plantele atacate trebuie sa fie eliminate astfel incat in timpul inspectiei vizuale pentru certificare, si daca este cazul prin testare, sa satisfaca cerintele prevazute in Anexa nr. 3. De asemenea, se vor verifica 10 % din numarul de plante mama, dar nu mai mult de 100 de plante, in parcele de verificare a autenticitatii soiului. De asemenea, plantele trebuie sa fie libere de Sphaerotheca alchemillae si Tetranychus urticae;
g) schema de certificare se prezinta in Anexa nr. 5 punctul 5, atat pentru multiplicarea normala prin stoloni, cat si prin micropropagarea in vitro.
(2) Certificarea se finalizeaza la recoltarea si ambalarea stolonilor, prin eliberarea documentelor oficiale si prin etichetarea oficiala.
Sectiunea a VIII-a – Cerinte suplimentare privind verificarea calitatii exterioare a materialului de inmultire si plantare fructifer in Romania
Art.20. – (1) Verificarea calitatii exterioare a materialului de inmultire si plantare fructifer se realizeaza astfel:
a) dupa ce materialul netipic soiului a fost eliminat din cultura sau clar marcat si scos separat;
b) dupa ce au fost luate toate masurile impotriva bolilor si daunatorilor din Anexa nr. 1 Sectiunea a XI-a, Anexa nr. 2 sau Anexa nr. 3, dupa caz;
(2) La verificarea lotului se controleaza:
a) modul de legare in pachete, uniformitatea si etichetarea;
b) radacinile principale, tulpina si coroana.
Art.21. – (1) In general, la orice categorie de material de inmultire si plantare se verifica vizual si prin apasare cu unghia, turgescenta tesuturilor (prin apasare sa apara putina seva), culoarea lor normala, iar la plantele cu frunze, integritatea frunzelor, culoarea specifica si turgescenta acestora (sa nu fie ofilite). La plantele care se valorifica cu balot de pamant, se pune accentul pe integritatea balotului de pamant si a sistemului radicular.
(2) Verificarea calitatii exterioare a materialului de inmultire si plantare fructifer se face pe o proba luata la intamplare din diferite parti ale lotului formata din minim 3 % din numarul total de material dintr-un lot, dar nu mai putin de 50 de bucati la pomi si arbusti sau 100 bucati la puieti, marcote sau butasi, sau daca lotul este mai mic de 50 bucati la pomi si arbusti sau 100 bucati la puieti, marcote sau butasi, se verifica fiecare bucata din lot. Daca la prima verificare rezultatele nu corespund prevederilor legale se repeta verificarea lotului. Daca nici la a doua proba rezultatele nu corespund, lotul se resorteaza si se verifica din nou dupa sortare. La puieti, marcote si butasi, daca materialul necorespunzator depaseste 5 %, lotul se resorteaza.
(3) Se examineaza vizual aspectul radacinilor si tulpinii la indivizii din fiecare proba. Radacinile se examineaza scurtandu-se la 20 - 25 cm, apoi prin sectiuni oblice facute la varf si la jumatate, sectiunile trebuind sa aiba culoarea alba sidefie. Culoarea bruna opaca indica un sistem radicular depreciat din cauza inghetului sau deshidratarii. In acest caz, daca fenomenul nu este general, se reclaseaza. In situatia in care fenomenul este general, lotul se respinge.
(4) Radacinile principale in numar de minim 3 la pomii altoiti pe portaltoi vegetativi trebuie sa aiba un aspect caracteristic speciei de portaltoi, sa fie bine dezvoltate, dispuse uniform imprejurul bazei portaltoiului, nedeshidratate, fara rani si fara pete brune pe sectiunea oblica. Lungimea radacinilor principale la pomii altoiti pe portaltoi generativi si pe radacini proprii, se masoara de la insertie spre varf si trebuie sa aiba minimum 25 cm. La pomii altoiti pe portaltoi vegetativi nu se apreciaza lungimea radacinilor. Acestea trebuie sa fie dispuse de jur -imprejurul butasului sau marcotei plantate initial.
(5) Vatamari ale scoartei sunt considerate cele nevindecate, cu tesuturi necrozate pana la adancimea de 1 - 2 mm sub scoarta. Daca pomii prezinta vatamari, acestia se reclaseaza, iar daca fenomenul este generalizat, tot materialul se respinge.
(6) Lungimea partii aeriene se masoara astfel:
a) la materialul altoit sau pe radacini proprii, fara coroana (vergi), distanta intre colet sau punct de altoire si varf;
b) la materialul cu coroana, distanta cuprinsa intre colet si varful axului sau in absenta acestuia varful ultimei ramuri din coroana. Se are in vedere ca trunchiul sa corespunda ca lungime categoriei de material saditor, soiului si portaltoiului utilizat.
(7) Grosimea se verifica cu sublerul la 50 cm deasupra punctului de altoire la vergi, la 10 cm sub prima ramura a coroanei la pomii cu coroana, la colet la puieti si la 18 cm de la baza la marcote si butasi.
(8) Sortarea pomilor altoiti sau a celor pe radacini proprii care se livreaza in pachete, se va face dupa inaltimea altoiului in grupe diferentiate din 30 in 30 cm pornindu-se de la inaltimea minima de 80 cm admisa la mar din soiuri de tip spur altoite pe portaltoi de vigoare mica si de 100 cm in celelalte cazuri. Pot rezulta urmatoarele grupe de inaltime: 80 - 110 cm; 110 - 140 cm; 140 - 170 cm; 170 - 200 cm si peste 200 cm. Pomii altoiti sau pe radacini proprii sub 80 cm, pot fi livrati numai direct din pepiniera si numai cu eticheta individuala de culoare bruna, la cererea expresa a unui beneficiar final care nu are dreptul sa recomercializeze astfel de material.
(9) Portaltoii se grupeaza in legaturi, dupa diametru. Se pot certifica portaltoi cu diametrul minim recomandat de 3 mm si maxim 15 mm, clasati pe calibre din 2 in 2 mm.
(10) Lotul de seminte sau samburi, pentru a fi certificat, trebuie sa nu prezinte mucegai, vatamari mecanice, infestari cu insecte, miros de fermentatie alcoolica, proprietatile organoleptice ale samburilor si semintelor referitoare la aspectul exterior, mirosul, gustul, culoarea tegumentului si a cotiledoanelor trebuie sa fie caracteristice speciei, soiului sau tipului.
Sectiunea a IX-a – Documentele oficiale si eliberarea acestora
Art.22. – (1) In urma inspectiei in camp, dupa ultimul control, ITCSMS sau LCCSMS elibereaza „Documentul de inspectie in camp”, iar dupa recoltare, sortare si ambalare pentru comercializare, elibereaza un „Document oficial de certificare”, document al carui model se prezinta in Anexa nr. 4 litera E, document oficial ce atesta calitatea, categoria biologica, identitatea si puritatea varietala a soiului.
(2) ITCSMS sau LCCSMS pot retrage documentele si etichetele eliberate, in cazul in care se constata ca materialul sau furnizorul in cauza nu mai satisfac conditiile prevazute in prezentul ordin. In cazul in care furnizorul nu este de acord cu decizia luata de autoritate, el poate cere reinspectia, adresandu-se la ITCSMS sau LCCSMS, in decurs de 5 zile de la emiterea deciziei respective.
(3) Materialul de inmultire si plantare fructifer certificat oficial nu poate fi comercializat decat daca este insotit de etichetele oficiale, iar pentru vanzari en gros si de un document de calitate completat de furnizor cu datele din documentul eliberat de autoritatea oficiala, numit „Document de calitate si conformitate al frunizorului”, prezentat ca model in Anexa nr. 4 lit. F. Eticheta oficiala pentru categoriile Prebaza, Baza si Certificat va cuprinde urmatoarele mentiuni:
a) calitate CE, dupa aderare ; pana la aderare : calitate Romania sau RO ;
b) denumirea autoritatii de certificare – INCS si a autoritatii teritoriale – ITCSMS sau LCCSMS;
c) numarul de referinta al lotului;
d) numarul de ordine al etichetei;
e) denumirea si adresa sau semnul distinctiv al pepinierei producatoare;
f) specia, soiul, portaltoiul sau varietatea;
g) categoria biologica si, dupa caz, starea sanitara virotica: „liber de virus” (v.f.) sau „testat de virus” (v.t.);
h) numarul de plante sau cantitatea din ambalaj sau pachet, sau 1 bucata pe eticheta individuala.
(4) Documentul isi pierde valabilitatea in momentul in care s-a desfacut ambalajul sau acesta s-a deteriorat, sau eticheta oficiala a fost deteriorata sau indepartata.
(5) Eticheta oficiala prevazuta la alin. (3) poate constitui si pasaport fitosanitar, daca se precizeaza in mod expres acest lucru pe eticheta, prin colaborarea cu autoritatea fitosanitara si in urma controlului fitosanitar de carantina.
(6) Daca furnizorul nu isi indeplineste obligatiile sale financiare fata de autoritatea oficiala, ITCSMS sau LCCSMS vor suspenda activitatile referitoare la certificare pana la data indeplinirii acestora.
Sectiunea a X-a – Reguli privind controlul identitatii si conditiile de certificare a materialului de inmultire fructifer in Romania
Art.23. – (1) In cazul plantatiilor de seminceri si a pomilor marcati pentru recoltarea de seminte si samburi, se efectueaza minimum 3 inspectii, din care doua pana la recoltarea fructelor ce au drept scop verificarea respectarii tehnologiei, sanatatii si autenticitatii plantelor semincere. Este necesara efectuarea a cel putin unei inspectii in timpul extragerii si conditionarii semintelor si samburilor pentru a verifica eventualele impurificari sau amestecuri mecanice: puritatea specifica sau varietala trebuie sa fie de 100 %. Viabilitatea, facultatea germinativa si puritatea fizica trebuie sa fie satisfacatoare, specifica speciei sau portaltoiului. Facultatea germinativa se poate determina numai dupa parcurgerea perioadei de postmaturatie; circulatia pentru semanatul de toamna are loc pe baza determinarii viabilitatii.
(2) In cazul plantatiilor mama producatoare de butasi, drajoni, marcote, ramuri altoi, stoloniere se vor efectua minim trei inspectii ale culturii prin care se verifica: autenticitatea plantelor si puritatea varietala care trebuie sa fie de 100 % (impuritatile se elimina), starea de sanatate, ridicari de probe pentru testarile virotice, prezenta organismelor daunatoare, provenienta materialului utilizat la infiintare. In stoloniere, in timpul vegetatiei, se verifica: amplasarea si rotatia; cronologic controalele se efectueaza inainte de emiterea stolonilor, la inflorit si dupa formarea stolonilor; sa nu prezinte plante virozate, cu atac de paienjeni sau afide. La categoria “Certificat” puritatea varietala trebuie sa fie minimum 99 %; stoloniera se desfiinteaza dupa primul ciclu de productie. Modul de recoltare, sortare, fasonare, de formare a loturilor se verifica inainte de certificare.
(3) In cazul scolilor de puieti si in campurile de fortificare a plantelor pe radacini proprii se efectueaza minim trei inspectii prin care se verifica provenienta semintelor (samburilor), identitatea si puritatea puietilor care trebuie sa fie de 100 % (impuritatile se elimina), prezenta organismelor daunatoare.
(4) Spatiile de inradacinare se inspecteaza de cel putin doua ori, verificandu-se provenienta materialului utilizat, autenticitatea si absenta organismelor daunatoare.
(5) In cazul campurilor de formare (Campul I si Campul II) se efectueaza minim trei inspectii in timpul vegetatiei, prin care se verifica identitatea, autenticitatea si puritatea (impuritatile se elimina), starea de sanatate, testarile pentru viroze, provenienta materialului utilizat pentru infiintarea campului I si a ramurilor altoi, marcarea speciilor si randurilor pe parcele si inscrierea acestora in registrul pepinierei. In timpul scoaterii (recoltarii) materialului din campul II, se verifica aspectele legate de etichetare, calitatea si sanatatea sistemului radicular si a depozitarii pomilor (stratificare); odata cu ultima inspectie se elibereaza si documentele corespunzatoare categoriei in care a fost incadrat materialul. Materialul care nu se recolteaza sau nu se pregateste pentru comercializare va fi certificat provizoriu, cu act de inspectie in camp, iar in anul urmator va fi recertificat.
Sectiunea a XI-a – Reguli detaliate privind testele virotice si pentru alte organisme daunatoare la materialul de inmultire fructifer
Art.24. – (1) Materialul de inmultire si plantare fructifer din genurile: Malus, Pyrus, Cydonia, Prunus, Juglans, Corylus, Fragaria, Ribes, Rubus si Vaccinium pot fi certificate ca „liber de virus” (v.f.) sau „testat de virus” (v.t.), daca cerintele de mai jos sunt satisfacute. Clasificarea ca „liber de virus” (v.f.) sau „testat de virus” (v.t.), poate fi acordata daca in urma testarii individuale a plantelor materialului initial (Candidat) sau Prebaza in laboratoare acreditate sau recunoscute oficial, precum si a inspectiilor oficiale vizuale si testarii oficiale randomizate a plantelor mama si materialului rezultat din acestea, din categoriile Prebaza, Baza si Certificat, urmatoarele virusuri nu au fost gasite:
Malus:
Apple chlorotic leaf spot trichovirus – v.f.; v.t.
Apple mosaic ilarvirus – v.f.; v.t.
Apple stem-grooving capillovirus – v.f.; v.t.
Apple stem-pitting foveavirus – v.f.; v.t.
Apple proliferation phytoplasma – v.f.; v.t.
Chat fruit – v.f.
Green crinkle – v.f.
Rough skin – v.f.
Star crack – v.f.
Ring spot – v.f.
Russet ring – v.f.; v.t.
Rubbery wood – v.f.
Flat limb – v.f.
Russet wart – v.f.
Spy epinasty and decline – v.f.; v.t.
Platycarpa scaly bark – v.f.; v.t.
Pyrus si Cydonia:
Apple chlorotic leaf spot trichovirus – v.f.
Apple stem-grooving capillovirus – v.f.; v.t.
Apple stem-pitting foveavirus – v.f.; v.t.
Pear decline phytoplasma – v.f.; v.t.
Bark split – v.f.
Bark necrosis – v.f.
Pear blister canker viroid – v.f.
Rough bark – v.f.
Quince sooty ringspot – v.f.
Rubbery wood – v.f.; v.t.
Quince yellow blotch – v.f.
Pear stony pit – v.f.
Vein yellows / red mottle – v.f.; v.t.
Prunus amygdalus:
Apple chlorotic leaf spot trichovirus – v.f.; v.t.
Apple mosaic ilarvirus – v.f.; v.t.
Plum pox potyvirus – v.f.; v.t.
Prune dwarf ilarvirus – v.f.; v.t.
Prunus necrotic ringspot ilarvirus – v.f.; v.t.
Tomato black ring nepovirus – v.f.
Prunus domestica, Prunus insititia si Prunus salicina:
Apple chlorotic leaf spot trichovirus – v.f.; v.t.
Apple mosaic ilarvirus – v.f.; v.t.
Myrobalan latent ringspot nepovirus – v.f.
Plum pox potyvirus – v.f.; v.t.
Prune dwarf ilarvirus – v.f.; v.t.
Prunus necrotic ringspot ilarvirus – v.f.; v.t.
Apricot chlorotic leafroll MLO – v.f.; v.t.
Prunus avium, Prunus cerasus si Prunus mahaleb:
Apple chlorotic leaf spot trichovirus – v.f.; v.t.
Apple mosaic ilarvirus – v.f.; v.t.
Arabis mosaic nepovirus – v.f.; v.t.
Cherry green ring mottle foveavirus – v.f.
Cherry leaf roll nepovirus – v.f.; v.t.
Cherry mottle leaf trichovirus – v.f.
Prune dwarf ilarvirus – v.f.; v.t.
Prunus necrotic ringspot ilarvirus – v.f.; v.t.
Raspberry ringspot nepovirus – v.f.; v.t.
Strawberry latent ringspot nepovirus – v.f.; v.t.
Tomato black ring nepovirus – v.f.; v.t.
Little cherry closteroviruses 1 si 2 – v.f.
Necrotic rusty mottle – v.f.
Rusty mottle (American si European) – v.f.
Prunus armeniaca:
Apple chlorotic leaf spot trichovirus – v.f.; v.t.
Apple mosaic ilarvirus – v.f.; v.t.
Plum pox potyvirus – v.f.; v.t.
Prune dwarf ilarvirus – v.f.; v.t.
Prunus necrotic ringspot ilarvirus – v.f.; v.t.
Apricot chlorotic leafroll MLO – v.f.; v.t.
Peach asteroid spot – v.f.
Prunus persica:
Apple chlorotic leaf spot trichovirus – v.f.; v.t.
Apple mosaic ilarvirus – v.f.; v.t.
Cherry green ring mottle foveavirus – v.f.
Plum pox potyvirus – v.f.; v.t.
Prune dwarf ilarvirus – v.f.; v.t.
Prunus necrotic ringspot ilarvirus – v.f.; v.t.
Strawberry latent ringspot nepovirus – v.f.; v.t.
Apricot chlorotic leafroll MLO – v.f.; v.t.
Peach latent mosaic pelamoviroid – v.f.; v.t.
Peach asteroid spot – v.f.
Juglans:
Cherry leaf roll nepovirus – v.f.
Corylus avellana:
Hazel maculatura lineare MLO – v.f.
Apple mosaic ilarvirus – v.f.; v.t.
Fragaria:
- virusuri transmise prin afide:
Strawberry crinkle rhabdovirus – v.f.
Strawberry mild yellow edge – v.f.
Strawberry mottle – v.f.
Strawberry vein-banding caulimovirus – v.f.
- virusuri transmise prin nematozi de frunze:
Strawberry green petal MLO – v.f.
- virusuri transmise prin nematozi:
Arabis mosaic nepovirus – v.f.
Raspberry ringspot nepovirus – v.f.
Strawberry latent ringspot nepovirus – v.f.
Tomato black ring nepovirus – v.f.
Ribes:
Strawberry latent ringspot nepovirus – v.f.; v.t.
Raspberry ringspot nepovirus – v.f.
Arabis mosaic nepovirus – v.f.; v.t.
Black currant reversion agent – v.f.
Gooseberry vein-banding agent – v.f.
Cucumber mosaic cucumovirus – v.f.
Rubus:
Black raspberry necrosis virus – v.f.
Cucumber mosaic cucumovirus – v.f.
Raspberry leaf mottle – v.f.
Raspberry leafspot – v.f.
Raspberry vein chlorosis rhabdovirus – v.f.
Raspberry yellow spot – v.f.
Rubus yellow net virus – v.f.
Apple mosaic ilarvirus – v.f.; v.t.
Strawberry latent ringspot nepovirus – v.f.; v.t.
Raspberry ringspot nepovirus – v.f.
Arabis mosaic nepovirus – v.f.; v.t.
Cherry leaf roll nepovirus – v.f.
Tomato black ring nepovirus – v.f.; v.t.
Raspberry bushy dwarf virus – v.f.; v.t.
Rubus slunt MLO – v.f.
Vaccinium:
Blueberry shoestring virus – v.f.
Blueberry stunt phytoplasma – v.f.
Blueberry witches’ broom phytoplasma – v.f.
Cranberry false blossom phytoplasma – v.f.
Blueberry mosaic agent – v.f.
Blueberry red ringspot caulimovirus – v.f.
Cranberry ringspot agent – v.f.
(2) Testele virotice si testele pentru alte organisme daunatoare vor fi efectuate in laboratoare acreditate sau recunoscute oficial, conform metodelor internationale acceptate. Prelevarea de probe pentru aceste teste se face oficial sau sub supraveghere oficiala.
a) Material Prebaza – plante mama – „liber de virus” sau „testat de virus”:
Materialul Prebaza trebuie sa fie testat pentru virusurile specificate in art.24 din prezenta anexa, ori de cate ori se reproduce materialul de mentinere a soiului, sau cel putin o data la 20 ani la materialul care se mentine.
In plus, materialul Prebaza din genul Prunus va fi supus unui test de control, cel putin anual, pentru virusurile transmise prin afide sau prin polen (necrotic ringspot ilarvirus, prune dwarf ilarvirus, plum pox potyvirus).
In plus, materialul va fi supus unui test de control, cel putin o data la 5 ani, pentru virusurile transmise prin nematozi, prin inocularea pe plante erbacee.
Materialul „liber de virus” si „testat de virus” din genul Prunus trebuie cultivat intr-un spatiu izolat, iar pe o raza de cel putin 250 metri sa nu fie prezente plante cu: necrotic ringspot ilarvirus, prune dwarf ilarvirus, plum pox potyvirus. Proprietarul acestor plante mama, trebuie sa monitorizeze continuu aceste plante, prin urmarire vizuala si atunci cand este cazul prin testare. Plantele infectate trebuie eliminate. Daca acestea nu sunt eliminate sau eliminarea nu este facuta adecvat, se va dispune intensificarea testelor de control.
Proprietarul plantelor mama trebuie sa puna la dispozitia inspectorului oficial rezultatele testelor anuale.
b) Materialul Baza – plante mama – „liber de virus” sau „testat de virus”:
Speciile si soiurile genului Prunus trebuie testate, cel putin o data pe an, pentru plum pox potyvirus si, de asemenea, in cazul plantelor cu flori, pentru prune dwarf ilarvirus si prunus necrotic ringspot ilarvirus.
In plus, materialul va fi supus unui test de control, cel putin o data la 5 ani, probe luate randomizat, pentru virusurile transmise prin nematozi, prin inocularea pe plante erbacee.
Materialul „liber de virus” si „testat de virus” din genul Prunus trebuie cultivat intr-un spatiu izolat, iar pe o raza de cel putin 250 metri sa nu fie prezente plante cu: necrotic ringspot ilarvirus, prune dwarf ilarvirus, plum pox potyvirus. Proprietarul acestor plante mama, trebuie sa monitorizeze continuu aceste plante, prin urmarire vizuala si atunci cand este cazul prin testare. Plantele infectate trebuie eliminate. Daca acestea nu sunt eliminate sau eliminarea nu este facuta adecvat, se va dispune intensificarea testelor de control.
Plantele mama din genurile Malus, Pyrus, Cydonia si Juglans trebuie cultivate in parcele separate, la o distanta minima de 50 metri de plantele care nu sunt libere de virus, din acelasi gen.
c) Material Certificat – plante mama – „liber de virus” sau „testat de virus”:
Speciile si soiurile genului Prunus trebuie testate, cel putin o data pe an, probe luate randomizat, pentru plum pox potyvirus si, de asemenea, in cazul plantelor cu flori, pentru prune dwarf ilarvirus si prunus necrotic ringspot ilarvirus.
Materialul din genul Prunus trebuie cultivat intr-un spatiu izolat, iar pe o raza de cel putin 250 metri nu sunt prezente plante cu: necrotic ringspot ilarvirus, prune dwarf ilarvirus, plum pox potyvirus. Proprietarul acestor plante mama, trebuie sa monitorizeze continuu aceste plante, prin urmarire vizuala si atunci cand este cazul prin testare. Plantele infectate trebuie eliminate. Daca acestea nu sunt eliminate sau eliminarea nu este facuta adecvat, se va dispune intensificarea testelor de control.
Plantele mama din genurile Malus, Pyrus, Cydonia si Juglans trebuie cultivate in parcele separate, la o distanta minima de 5 metri de plantele care nu sunt libere de virus, din acelasi gen.